Satele Brănene

Între Rucăr și Bran se-ntinde poate cel mai cunoscut și frecventat culoar turistic și rutier din România.

 

DSCF0272

 

Având pe de-o parte Iezer-Păpușa și Piatra Craiului și de cealaltă parte Leaota și Bucegii, culoarul prin care se strecoară DN73 este mai ofertant decât un magazin cu jucării pentru orice copchil din galaxie.

 

DSCF0002

 

Mi-am propus ca de data asta să-ți povestesc mai pe larg despre așezările risipite care stau cocoțate de o parte și de alta, deasupra pânzei de asfalt a drumul național, așa-numitele sate brănene. Sunt vreo șase la număr și, pe cât sunt de pitorești, pe atât sunt de diferite.

 

 

IMG_1356

 

Să purcedem, de la sud la nord:

 

Fundata

Cu ceva mai puțin de 1000 de locuitori, este comuna aflată la cea mai mare înălțime din țară. Casele sunt împrăștiate aici la poale de Leaota și Bucegi, iar peisajele care se deschid spre cele două masive sunt fabuloase.

 

DSCF0209

 

O mențiune importantă ar merita și complexul de la Cheile Grădiștei. Poți ajunge aici cu mașina dinspre Moeciu de Sus, sau la pas, din Fundata, într-o plimbare lejeră, de vară. Mai mulți localnici lăudau complexul de la Cheile Grădiștei, și până ce n-am ajuns acolo am crezut că vorbește patriotismul local prin gura lor. Ei bine, nu, chiar aduce cu un locșor din Alpi, și prin arhitectură, și prin amplasarea vizuală perfectă.

 

DSCF9745

 

Dacă ești un munțoman feroce, nu prea ai ce face de-aici, dar dacă vrei doar aer curat, condiții bune de cazat & priveliști de învelit corazonu în ele, aici e de tine.

 

DSCF0229

 

Revenind la Fundata, DJ 730 A șerpuiește asfaltat printre pășuni înverzite și case aruncate care-ncotro peste pante. Urmând bruma de asfalt vei ajunge în…

 

Fundățica

Aici s-a zis cu bitumul și traiul ăl bun pe covoare magice rutiere. În plus, drumul pare că se și îngustează un pic. Ce e frumos la Fundățica e că localitatea pare și mai intimă, și mai izolată, și mai pentru downshifters decât e Fundata. Plus că din Fundățica poți încerca și ceva ture mai serioase. De încălzire este traseul marcat cu punct albastru care descrie un circuit pe Valea Rudăriței, Valea Cheii, Giuvala. Există însă și-o posibilitate mai faină de acces, către culmea Bucșa care face legătura între Leaota și Bucegi.

 

DSC06076

 

Odată ajuns în creastă urmând banda roșie, te poți îndrepta fie spre piramida somitală a Leaotei (mai lung și cu marcaj deficitar), ori către Șaua Strunga din Bucegi.

 

DSCF9699

 

A, și era să uit, Fundățica este prevăzută cu arici. Sau aricioaice – n-aș ști sigur să spun, am înțeles că diferența e de-un țep în plus.

 

DSCF0200

 

Ciocanu

Trecem de cealaltă parte a culoarului Rucăr-Bran și-ncepem în forță cu un sat cu nume cel puțin pitoresc – Ciocanu. Localitatea ține de fapt de Comuna Dâmbovicioara și este singurul sat brănean aflat în Județul Argeș și nu în Brașov. Înainte de Ciocanu poți să te abați pe la Peștera Dâmbovicioara. Numai că pentru mine vizita a lăsat un gust mai degrabă amar – dincolo de kitschul tarabelor numeroase care sufocă drumul și așa foarte îngust, trebuie să știi că-n loc de ghid vei avea parte de feluriți copilași care spun o poezie și-ți cer la sfârșit o atenție modică. Am ajuns de mai multe ori aici, în ani diferiți, și situația a fost mereu aceeași. N-am înțeles dacă banii din micile atenții pe care le primesc copiii rămân la ei sau nu, nici dacă nu au ceva teme de făcut sau o școală de urmat. Se prea poate să mă-nșel și să nu fie vorba de vreo formă de exploatare a minorilor, dar orișicât, aș fi preferat să știu că am parte de un ghid avizat, care-mi poate răspunde la întrebări și care are o pregătire speologică solidă, iar munca lui e răsplătită pe măsură printr-un contract.

 

IMG_1026

 

Revenind la Ciocanu, primul lucru pe care-l vei face e să te ții de glume nesărate pe seama toponimiei. Al doilea lucru e să transpiri abundent îndărătul covrigului văzând ce de viraje strânse ai de luat – din fericire însă drumul e asfaltat și se prezintă în condiții bune.

 

DSCF0091

 

Al treilea – să ajungi în vârful dealului și să descoperi acolo o lume care e parcă aninată într-o altă dimensiune. Și dacă mai afli și că prima casă din sat de care dai cu ochii e de vânzare, o să-ncepi imediat să-ți numeri ronii din cont, mamudelele moștenite de la bunici și mătușile nonagenare din Occident, fără urmași, care urmează să-ți lase ție bruma lor de avere pentru afaceri imobiliare în Ciocanu.

 

DSCF0098

 

Drumul continuă șerpuit, ochii ți se zgâiesc care-ncotro, doar că de la un punct asfaltul dispare și lasă loc unui forestier cinstit și prăfos. Te afli pe o cumpănă de ape, urmează să treci în județul Brașov, și e momentul perfect pentru a înregistra o idilică panoramă pastorală înainte de a-ți vedea de drum către…

 

DSCF0049

 

Șirnea

Șirnea e un sat de care mă leagă amintiri aparte, fiindcă aici am petrecut primul revelion cu nevastă-mea, sub ochiul ager al celor care pe atunci încă nu gândeau c-o să le fiu ginere. În Șirnea poți ajunge fie dinspre Ciocanu, fie dinspre DN73, pe un drum asfaltat până în centrul localității. Aici senzația e de sat cu case risipite pe un platou suspendat.

 

DSCF0048

 

Relieful amintește vag de o platformă de eroziune, iar din locuințe pare că nu mai pici direct în nas. De asemenea, Șirnea e cunoscut și pentru locul acela în care un antreprenor a avut cândva ideea de a pripăși struți.

 

DSCF0016

 

Din păcate (prin 2017), din generoasele înaripate rămăseseră doar niscaiva panouri. Din Șirnea poți apuca pe triunghi roșu spre Curmătura Fiarelor și apoi, pe bandă roșie, către Șaua Joaca și punctul numit La Table, de unde pornesc numeroase trasee spre Piatra Craiului. De altfel, numai Șaua Joaca și e de ajuns pentru a vedea o priveliște de calcar de-ți taie răsuflarea.

 

IMG_1202

 

Peștera

Peștera e satul de la poalele Pietrei Craiului în care ajungi dinspre Moeciu de Jos. Drumul e bun, a fost asfaltat, iar serpentinele strânse te fac să câștigi repede altitudine. Un loc minunat în care poți rămâne peste noapte e Casa Folea, una dintre cele din urmă locuințe din sat, înainte de a se prăvăli muntele peste tine.

 

IMG_0860

 

De aici marcajul cu cruce roșie te poate duce până pe cel mai înalt vârf al Pietrei Craiului – Piscului Baciului, zis și La Om, via refugiul Grind.

 

IMG_1355

 

Satul Peștera nu se numește așa de florile mărului ionatan, ci fiindcă pe raza lui se află Peștera Liliecilor. Cam pe la jumătatea localității, cum urci, cu câteva serpentine înainte de biserică, se desprinde spre dreapta o potecă bine bătută.

 

IMG_1118

 

Nu există marcaj, peștera nu este amenajată, dar localnicii te pot îndruma. Până la intrare te opintești pe o pantă destul de abruptă, dar după aceea efortul e răsplătit deoarece peștera nu pune mari probleme de acces și orientare. Cu încălțări de nădejde (fiindcă solul este tare mâlos, cel puțin în secțiunea finală) și frontale de nădejde, în aproximativ jumătate de oră poți da o raită, vorba lui Marin Sorescu, la lilieci.

 

IMG_1144

 

Întors în sat, poți continua pe drumul comunal 112G, peste Muchia lui Gârniță, către cel din urmă sat dintre așezările brănene.

 

IMG_1104

 

Măgura

Deși dintre toate cele șase localități de care ți-am povestit pe aici am hălăduit cel mai puțin, recunosc că, vizual, Măgura mi se pare de un pitoresc extrem. Toate căscioarele par aici cocoțate pe muchii ierboase, orice ușă pare că iarna dă spre un derdeluș, și-n general ai senzația că te afli într-un basm montan.

 

IMG_1070

 

Numele satului vine de la vârful Măgura Mare din apropiere, numit și Măgura Branului (1375m).

 

DSCF9916

 

Aici se poate ajunge pe un traseu ușor și frumos, marcat cu bandă roșie, care pornește chiar de vizavi de muzeul Vămii Medievale Bran, loc care găzduiește mare parte din mobilierul și exponatele originale din Castelul Bran.

 

DSCF9803

 

În satul Măgura poți ajunge dinspre Zărnești, trecând de Fântâna lui Botorog și ramificația către Prăpăstii. Drumul mai cunoscut însă e cel care te duce în Moeciu de Jos, după ce negociezi numeroase serpentine și apeși ca un apucat pe declanșatorul aparatului foto.

 

DSCF9964

 

Și nu-i loc mai bun decât acesta să te-oprești o clipă din scris, din fotografiat, din admirat, să tragi aer adânc în piept și să te bucuri ca un copil că asemenea sate, precum cele brănene, încă există.

 

DSCF0278

 

Recent Posts

Recent Comments

Archives

Categories

Meta

Jupânu' Written by:

Be First to Comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *